Tie, omule, ti-am oferit invatatura mea.
Tie ti-am oferit Lumina.
Asculta si primeste-mi intelepciunea
Adusa din spatiu, din planuri de dincoace si de dincolo.
Om nu sunt caci m-am eliberat de dimensiuni si planuri.
In fiecare din acestea am alta corp.
In fiecare, imi schimb forma.
Acum stiu ca ce e fara forma e tot ce e din forma.
Mareata e intelepciunea celor Sapte.
Atotputernici sunt EI,
Se manifesta prin puterea lor,
Plini de forta de dincolo de timp si spatiu.
Asculta aceste cuvinte intelepte.
Asculta-le si transforma-le in ale tale.
Descopera in ele ce e fara forma.
Misterul nu e decat invatatura ascunsa.
Cunoaste-o si te vei desavarsi.
Gaseste intelepciunea adanc ingropata
Si devino stapanul intunericului si al Luminii.
Profunde sunt tainele ce te inconjoara,
Ascunse sunt secretele Celor Batrani.
Cauta printre CHEILE INTELEPCIUNII mele.
Vei gasi cu siguranta calea.
Poarta spre putere e tainica, dar cel care se desavarsesete o va primi.
Priveste spre LUMINA! Frate al meu.
Fii deschis si vei primi.
Grabeste pasul prin valea intunericului.
Triumfa asupra locuitorului noptii.
Indreapta-ti mereu ochii spre PLANUL LUMINII, si vei deveni UNA cu
LUMINA.
Omul e in proces de transformare spre forme care nu sunt din aceasta
lume.
Se dezvolta catre timpul fara de forma, un plan din ciclul superior.
Afla ca trebuie sa devii fara de forma inainte de a deveni LUMINA.
Asculta, omule, vocea mea, care iti povesteste despre caile Luminii,
Aratandu-ti calea spre desavarsire cand te vei contopi cu Lumina.
Cauta tainele din centrul Pamantului.
Invata LEGEA care exista, care tine stelele in echilibru
Prin forta cetii primordiale.
Cauta flacara VIETII PAMANTULUI.
Scalda-te in flacara ei.
Urmeaza calea pana cand si tu vei deveni o flacara.
Spune cuvinte fara sa le rostesti celor care locuiesc dedesubt.
Intra in templul luminat in albastru si scalda-te in focul vietii.
Afla, omule, ca esti o fiinta complexa, De pamant si foc.
Permite-i flacarii tale sa straluce cu putere.
Fii doar foc.
Intelepciune e ascunsa in intuneric.
Cand vei fi luminat de flacara Sufletului,
Descopera intelepciunea si fii NASCUT DIN LUMINA,
Un Soare al Luminii fara forma.
Cauta si mai multa intelepciune.
Gaseste-o in inima flacarii.
Descopera asta doar prin truda iar Lumina se va revarsa in creierul tau.
Asculta-mi vocea si conformeaza-te.
Rupe Valurile intunericului.
Straluce ca o LUMINA pe CALE.
Povestesc despre Stravechea Atlantida,
Povestesc despre zilele Regatului Umbrelor,
Povestesc despre venirea Copiilor umbrelor.
De foarte departe au fost ei chemati de catre intelepciunea
pamantenilor,
Chemati cu scopul de a castiga mare putere.
Inainte ca Atlantida sa existe,
Erau oameni care explorau intunericul,
Folosind magia neagra pentru a chema fiinte din lumea de sub noi.
Au sosit astfel ele in acest ciclu.
Fara nici o alta vibratie, existand nevazute de catre copii pamantenilor.
Puteau exista in forma doar prin sange.
Si puteau trai in lume doar prin om.
In epocile trecute au fost cucerite de catre Maestri,
Si conduse dedesubt in locul de unde venisera.
Dar cateva au reusit sa ramana, ascunse in spatii si planuri
necunoscute omului.
Au locuit in Atlantida ca umbre, aparand din cand in cand printre
oameni.
Cand sange se oferea veneau sa locuiasca printre oameni.
Sub forma de oameni au aparut printre noi, dar doar la infatisare erau
oameni.
Cap de sarpe aveau de fapt dar oamenii ii vedeau la fel ca pe oameni.
S-au insinuat in Consilii, luand forme asemanatoare oamenilor.
Omorand prin puterea lor Stapanii regatelor,
Preluandu-le infatisarea si domnind peste oameni.
Doar prin magie pueau fi descoperiti.
Doar prin sunet li se putea vedea fata.
Cautat-au ei din Regatul umbrelor
Sa distruga omul si sa domneasca in locul lui.
Dar, afla omule, ca Maestrii erau atotputernici in magie,
In stare sa ridice Valul de pe chipul sarpelui, in stare sa-l trimita la locul
lui.
Venit-au la om si invatatu-l-au secretul, CUVANTUL pe care doar un om
il poate pronunta.
Repede apoi au ridicat Valul de pe fata sarpelui si l-au alungat dintre
oameni.
Totusi, ai grija, sarpele traieste inca intr-un loc care se deschide uneori
spre lume.
Nevazuti merg printre noi in locuri unde ritualurile au fost rostite.
Pe masura ce timpul se scurge, din nou vor lua infatisarea omului.
Chemati pot fi ei de maestrul care stie albul si negrul,
Doar maestrul alb insa ii poate controla
Si lega cat sunt sub forma de om.
Nu cauta regatul umbrelor, caci raul va aparea cu siguranta.
Caci doar maestrul luminii va trumfa asupra umbrei fricii.
Afla, fratele meu, ca tema e un mare obstacol.
Fii maestru al luminii intru toate, si umbra va disparea.
Asculta si ia aminte la intelepciunea mea, glasul LUMINII e limpede.
Nu cauta valea umbrei, iar LUMINA va aparea de la sine.
Asculta, omule, intelepciunea mea profunda.
Iti vorbesc de invataturi ascunse omului.
Departe fost-am in calatoria mea prin spatiu-timp,
Pana la capatul spatiului acestui ciclu.
Da, am aruncat o privire la PAZITORII Barierei,
Care il asteptau pe cel ce urma sa treaca de ei
In acel spatiu unde timpul nu exista,
Abia I-am simtit pe pazitorii ciclurilor.
Ei se misca doar in unghiuri.
Nu sunt eliberati de dimensiunile curbe.
Ciudati si inspaimantatori sunt PAZITORII Barierei.
Urmaresc constiinta pana la marginile spatiului.
Sa nu crezi ca vei scapa intrand in corp,
Caci ei urmaresc cu repeziciune Sufletul in unghiuri.
Doar cercul iti va oferi protectie, te va salva din ghearele
LOCUITORILOR IN UNGHIURI.
Odata, intr-un timp apus, m-am apropiat de mareata Bariera,
Si am vazut pe tarmurile unde timpul nu exista,
Formele fara de forma ale PAZITORILOR barierei.
Ascunsi dincolo de timp i-am descoperit;
Iar EI, simtindu-ma de la distanta, s-au ridicat, au scos un sunet ca de
clopot
care a putut fi auzit din ciclu in ciclu si s-au deplasat prin spatiu catre
sufletul meu.
Fugit-am atunci repede din calea lor, inapoi de la capatul de neimaginat
al timpului.
Dar ei m-au urmarit continuu, miscandu-se in unghiuri ciudate
necunoscute omului.
Pe tarmurile gri al capatului TIMPULUI-SPATIU am gasit PAZITORII
Barierei,
Atacand Sufletul care incearca sa treaca dincolo de timp.
Am fugit in cercuri inapoi in corp.
Am fugit dar cu repeziciune m-au urmarit si ei.
Devoratorii m-au urmarit, cautand prin unghiuri sa-mi mistuie Sufletul.
Afla, omule, ca Sufletul care provoaca Bariera poate fi inrobit
De catre PAZITORII de dincolo de timp, tinut in robie pana cand acest
ciclu se incheie
Si lasat in urma cand constiinta pleaca.
Intrat-am in corp.
Am creat cercuri ce nu au unghiuri,
Am creat forma care din forma mea a fost creata.
mi-am transformat corpul intr-un cerc
iar urmaritorii s-au pierdut in cercurile timpului.
Cu toate acestea, cand ies din corp, trebuie sa fiu prudent oricand
Sa nu ma misc in unghiuri caci altfel sufletul meu poate sa nu mai fie
nicodata liber.
Sa stii ca PAZITORII Barierei se misca doar in unghiuri
Si niciodata pe curbele spatiului.
Doar miscandu-te si tu in curbe poti scapa de ei,
Caci in unghiuri te vor putea urmari.
Omule, ia aminte la ce-ti spun:
Nu cauta sa deschizi poarta ce da dincolo de timp.
Putini sunt cei care au reusit sa treaca de Bariera
Catre LUMINA mai mare ce straluce dincolo.
Caci trebuie sa stii ca de-a pururi locuitorii
Cauta astfel de Suflete pentru a le inrobi.
Asculta si ia aminte, omule:
Cauta sa te misti nu in unghiuri ci in curbe,
Iar daca, in timp ce esti in afara corpului,
Auzi un sunet ca un latrat de caine de vanatoare
Rasunand clar, ca un clopot in fiinta ta, fugi inapoi in corp in cercuri.
Dupa ce ai intrat in forma in care locuiesti, foloseste crucea si cercul
combinandu-le.
Deschide gura si foloseste-ti Vocea.
Rosteste CUVANTUL si vei fi eliberat.
Doar cel care are LUMINA pe deplin poate spera sa treaca de pazitorii
caii.
Iar apoi trebuie sa se miste in curbe si unghiuri ciudate
Care sunt formate in directii necunoscute omului.
Asculta si ia aminte, omule:
Nu incerca sa treci de pazitorii caii.
Mai degraba cauta sa-ti sporesti Lumina si pregateste-te sa-ti continui
drumul.
LUMINA este telul tau suprem, fratele meu.
Cauta si gaseste de-a pururi Lumina pe calea ta.