Înainte să deschidem acest subiect, trebuie să șțiți ceva. Nu orice problemă identificați în celălat este o problema pe care o aveți și voi. Puteți fi doar buni observatori și psihologi încât să citiți oamenii. Asta nu înseamnă că și voi aveți aceste probleme.
“Bine, bine, atunci când mă oglindesc de fapt în celălalt? Pentru că soțul meu nu vrea să înțeleagă, dar el mă acuză fix de problemele pe care el le are, dar nu le vede.”
Spre exemplu: Putem să vedem la celălalt că este puturos, iar asta să ne enerveze. În momentul ăsta clar este ceva ce se oglindește din noi și nu acceptăm că și noi suntem puturoși. Aici este vorba de oglindă.
Exemplu când nu este oglindă: Celălalt este puturos. Nu avem absolut nici o reacție de stres, nervi sau furie legat de acest lucru la partenerul nostru. Pur și simplu acceptăm acest lucru și ne vedem de treaba. De ce? Pentru că undeva în interiorul nostru acceptăm această parte de puturoșenie din noi. Și din acest motiv nu ne enervează la ceilalți, pentru că acceptăm că și noi putem fi așa în anumite contexte.
Este vorba de reacție. Poate că simțim și știm că partenerul nostru are o lecție de viață să nu mai fie așa puturos și să facă treaba. Putem să-i spunem asta frumos să înțeleagă.
Asta se întâmplă deseori în relații, mai ales în cele karmice. Vrem să spargem oglindă în loc să ne vindecăm pe noi.
Exemplu: Nu vrea să spele vasele. Ce oglindeșți de fapt este starea ta că nu îți face pe plac cum vrei tu.
Este necesar să ne cunoaștem pe noi prin partener ca să ne acceptăm și să ne iubim.
Dacă treaba ta toată ziua este să-ți judeci și să-ți critici partenerul despre cum este și cum nu este, atunci te afli într-o problema gravă cu ține însuți.
- Cu cât vrei să-l controlezi mai mult pe partener, cu atât va face mai mult împotriva ta.
- Cu cât vrei mai mult ca ceva sau cineva să se schimbe, cu atât mai puț-n se va schimbă.
- Cu cât încercăm să nu fim ca o anumită persoană, cu atât devenim mai mult că ea.
Ca partenerul să-și schimbe atitudinea față de noi, în primul rând trebuie să ne schimbăm noi atitudinea față de noi.
Ceea ce respingem și nu putem accepta, acel lucru ni se va arăta în oglindă până când învățăm să-l iubim.
Aceste oglinzi îți arată pur și simplu ce te împiedică să fii fericit.
Rezumat:
– Reacția noastră la situație este o problemă mai mare decât situația în sine;
– Nu orice problemă identificăm în celălalt înseamnă că o avem și noi;
– Ne cunoaștem prin cel ce ne oglindește pentru a învăța să ne acceptăm și să ne iubim;
– Cu cât încercăm mai mult să-i controlăm-schimbăm-manipulăm pe ceilalți, cu atât ne vor arată fix opusul;
– Dacă noi suntem bine cu noi, și ceilalți vor fi bine cu noi;
Întrebări de pus:
-Ce te enervează la partenerul tău? Enumeră tot ce nu poți accepta și te frustrează.
-Ce judeci-critici cel mai des la ceilalți? Dar la tine?
-Cum îți doreșți să fie partenerul tău și nu este? Dacă ar fi așa ce ai simții? Cum ar fi relația voastră?
-Ce crezi că s-ar întâmpla dacă nu ai mai încerca să-ți schimbi partenerul? Cum ar merge relația voastră? Îl poți accepta așa cum este? Sau e mai bine să va despărțiți?